De 8 luni am așteptat concediul ăsta, în Grecia, în județul Thassos cum îi spun eu, pentru că pentru noi este ca acasă. Suntem prezenți în fiecare vară acolo, pentru că acolo găsim mereu relaxarea mult dorită, cu plajele turcoaz, mâncare excelentă și ospitalitatea specifică grecilor. Anul acesta, însă, am devenit victime ale pandemiei, și noi și vacanța noastră.
Totul a început cu o mare greșeală, când am decis, la insistențele fiicei mele să o lăsăm în tabără. După 1 an și jumătate de izolare, am zis că numărul mic de cazuri de Covid din țară ne permit să o lăsăm să se bucure 6 zile de compania prietenilor ei într-o tabără din Bucovina. Distracția ei acolo a fost maximă, cu jocuri și activități care i-au plăcut. Însă, așa cum se întâmplă în orice tabără, s-a întors de acolo cu ceva simptome de viroză, mai precis, cu o durere de ureche și nas înfundat. Urma să plecăm peste o săptămână în Grecia, așa că am tratat durerea de ureche conform specificațiilor medicului ORL-ist. Între timp, un alt copil, prieten de-al ei a a avut simptome mai puternice. De fapt, mai toți erau puțin mucoși când au revenit acasă. Prietenul ei cu viroza a fost testat cu test rapid, și s-a dovedit că viroza chiar era o viroză, și nu Covid. Așa că am plecat liniștiți în Grecia, cu toții (un grup mare în care toți adulții sunt vaccinați anti-Covid).
Numai că tatăl copilului cu viroza a început să aibă și el simptome: febră, tuse, muci, chiar în a doua zi de concediu. În a treia zi de concediu și fiica mea a început să aibă același simptome. A făcut febră, puțină tuse și urechea ei (care a fost agresată de apa din mare dar și de faptul că,