Nu ştiu de ce, dar azi mi-am adus aminte de un proverb spus de colegii mei saşi în vremea facultăţii: „Fie Johann cât de prost, înalt să fie să poată ajunge la slănină”. Se pare că preşedintele ţării chiar are ghinion. După cum au căzut zarurile la alegeri, nu-l mai văd cum poate să aibă Guvernul său, pentru că va trebui să le dea posturi şi aliaţilor liberalilor. În schimb, a reuşit să aibă premierul său.
În cercurile de la Bucureşti este notorie antipatia lui Iohannis faţă de Ludovic Orban. Şi tot atât de notorie este şi dorinţa lui de a-l pune în capul Guvernului pe generalul Nicolae Ciucă. Se pare că a făcut o pasiune pentru acesta, iar dacă-i punem pe unul lângă celălalt, parcă şi seamănă. Sper, însă, spre binele ţării, ca domnul Ciucă să nu-şi ia la fel de multe permisii câte concedii şi-a luat şeful statului.
Ludovic Orban trebuia să deconteze eşecul de la parlamentare, numai că lângă el ar trebui să stea şi domnul preşedinte. Prin apariţiile plictisitoare zilnice din campanie, acesta a ostilizat o bună parte din electorat. Numai că dacă ar demisiona Iohannis, Statul Român chiar ar fi aruncat în aer. Nu-l putem deci pedepsi, dar tot nu înţeleg de ce trebuie să-l premiem şi să acceptăm să-şi pună omul la Palatul Victoria.
Domnul general Ciucă e un brav militar şi a făcut în cariera domniei sale şi altceva decât să numere izmene şi şosete. Dar să aduci în aceste vremuri grele la cârma Executivului un om complet nepregătit pentru ce înseamnă administraţie ar fi o greşeală colosală. Ca primă reacţie, mă aştept ca ţările occidentale să solicite României, în prag de sărbători, cantităţi însemnate de fructe exotice, nu de alta, dar numirea unui militar în fruntea Guvernului se poate produce doar în ţări bananiere.