Miliarde de euro din fondurile pentru cercetare ştiinţifică alocate de Uniunea Europeană sunt cheltuite pentru dezvoltarea şi finanţarea unor programe controversate, destinate dezvoltării de tehnologii de securitate şi supraveghere a cetăţenilor europeni, se arată într-o investigaţie The Guardian.
De asemenea, cel puţin 1,3 miliarde de euro urmează a fi alocaţi unor astfel de cercetări în următorii 7 ani.
Un europarlamentar german, Patrick Breyer, a dat în judecată Comisia Europeană după ce forul european a refuzat să ofere detalii referitoare la un astfel de proiect controversat, intitulat iBorderCtrl, destinat dezvoltării noilor tehnologii de detectare a aşa-numitelor „microexpresii faciale” prin care pot fi identificate persoanele care spun o minciună.
Un reporter care a testat în 2019 eficienţa acestui sistem (aflat atunci în testări la graniţa dintre Ungaria şi Serbia) a picat însă testul: chiar dacă a dat răspunsuri oneste, „poliţistul virtual” a considerat că a minţit şi i-a interzis accesul în Uniunea Europeană.
Reprezentare grafică a unui sistem de autentificare cu ajutorul datelor biometrice. Foto: Getty Images
Practic, un program de inteligenţă artificială a decis că o persoană nu merită să intre în UE, deoarece maşinăria a apreciat că a fost minţită de către om.
Europarlamentarul Breyer a calificat această tehnologie drept un „hocus pocus pseudo-ştiinţific” în materie de securitate.
În plus, iBorderCtrl ar ridica şi probleme de etică deoarece ar dezavantaja, din start, persoanele de culoare, cu dizabilităţi, dar şi copiii, vârstnicii: în aceste cazuri sistemul ar putea da mai multe erori în interpretarea microexpresiilor faciale.
Breyer a cerut mai multe informaţii de la Comisia Europeană pentru a se documenta mai bine în privinţa aspectelor etice şi legale ale acestui proiect. Comisia i-a interzis însă acccesul, motivând protejarea secretelor comerciale.