În acest an a fost folosit pe scară largă termenul ”dom de căldură” (heat dome), iar acest termen nu este unul de specialitate, însă este folosit mai ales de jurnaliștii anglo-saxoni pentru a caracteriza episoadele foarte intense și persistente de valuri de căldură, a explicat pentru HotNews.ro climatologul Roxana Bojariu. Un astfel de ”munte de căldură” staționează în acest zile în zona Balcanilor, iar România este la marginea lui. În Albania și Macedonia au fost +43 de grade, iar în România maximele au fost de +40.
Washington Post scria într-un articol pe 20 iulie că emisfera nordică este sub influența a cinci ”domuri de căldură” care au adus temperaturi de până la +49 de grade în Turcia, +31 în Irlanda de Nord, peste 30 de grade în Siberia și +44 de grade în SUA.
Dar ce sunt domurile de căldură și, mai ales, este vorba de un termen de specialitate?
”Nu este un termen de specialitate. ci este o sintagmă prin care jurnaliștii anglo-saxoni caracterizează episoadele foarte intense și persistente de valuri de căldură. Nu toate valurile de căldură ajung să fie asociate unei cupole de căldură, ci doar cele foarte persistente care au la bază mecanisme de autosusținere și pot fi clasificate în acestă categorie”, explică pentru HotNews.ro Roxana Bojariu.
Termenul a apărut și fiindcă jurnalismul anglo-saxon este pragmatic, este aproape de cititori și încearcă să le ofere oamenilor cât mai multe imagini sugestive, pentru ca aceștia să înțeleagă mult mai bine fenomenul, fără a apela la termeni de specialitate.
Termenul, spune Roxana Bojariu, este foarte bun pentru a le explica oamenilor obișnuiți ce se întâmplă când ai un val de căldură care se manifestă pe o regiune foarte mare și este foarte persistent. Vorbim de un fel de munte de aer cald care se autosusține și de aici vine și persistența.