Deși în unele state europene există de decenii, în România cu greu se găsea acum un deceniu câte o izolație spumă poliuretanică la vreo casă. A ajuns oare spuma izolatoare peste tot, sau mai este nevoie să treacă ceva timp?
Azi în Timișoara, mâine-n toată casa
Ca și în alte domenii și contexte, vestul țării pornește și întreține trenduri legate de civilizație, ecologie și calitatea vieții. Este cazul ca și modalitatea ecologică, sustenabilă, calitativă și avantajoasă de izolare a imobilelor, mai ales a caselor de locuit, să devină un trend și să fie insuflat de aici.
Desigur, aceasta a avut timp să devină cunoscută în România datorită unor entuziaști din domeniu, care au adus binecunoscuta izolație spumă poliuretanică din țările europene mai dezvoltate și au încercat să o popularizeze la noi în țară, unde mai mulți ani a fost privită drept inovație, deși factual devenise unul dintre principalele izolații termice de pe alte meleaguri.
Cu toate acestea, foarte mulți, probabil cei mai mulți constructori și proprietari de terenuri sau case se reped la a alege izolațiile demult cunoscute, întreținând practicile de tipul izolare cu goluri (care se numesc punți termice și care diminuează impactul pozitiv al porțiunilor izolate corespunzător), emanație de gaze de-a lungul anilor și așa mai departe.
De aceea, este încă nevoie de popularizarea acestui material-minune (nu este o exagerare, așa este denumit colocvial) în rândul celor care nu îl cunosc și au nevoie de el. Iar cine nu cunoaște ce poate face o izolație din spumă poliuretanică se poate lămuri consultând cele zece puncte informative de mai jos.
Spuma poliuretanică, prezentată în 10 puncte
- Se obține din poliol și izocianat prin reacție chimică
- În funcție de amestec,