Într-o perioadă marcată de incertitudini economice și fiscale, guvernarea PSD-PNL pare să își îndrepte atenția și resursele către menținerea unor salarii exorbitante pentru șefii unor instituții de stat, în detrimentul sprijinului pentru mediul de afaceri. În timp ce micii întreprinzători se zbat să își mențină afacerile pe linia de plutire, liderii ASF, ANRE, BNR și Eximbank continuă să beneficieze de venituri substanțiale, neafectate de reformele fiscale recente.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)
Șeful ASF, cu un salariu actual de 62.843 de lei, nu va suferi nicio modificare salarială în urma noilor măsuri fiscale. În contrast, micii întreprinzători se confruntă cu incertitudini și își evaluează modul în care își pot menține afacerile viabile. ASF, alături de alte instituții subordonate Parlamentului, ar trebui să fie supuse unor măsuri de reducere a cheltuielilor, însă în practică, acestea nu sunt afectate semnificativ.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)
La ANRE, salariile conducerii nu sunt publice, dar informațiile disponibile sugerează că acestea nu vor fi afectate de reforma fiscală. Președintele ANRE, George Sergiu Niculescu, și vicepreședintele, Mircea Man, au salarii care nu depășesc pragul maxim stabilit de noua legislație, deci nu vor fi afectați.
Banca Națională a României (BNR) și Eximbank
BNR și Eximbank sunt exceptate de la măsurile de austeritate. Traian Halalai, președintele EximBank, a avut venituri în 2022 de șapte ori mai mari decât ale președintelui României, iar aceste venituri nu vor fi afectate. De asemenea, conducerea BNR, inclusiv guvernatorul Mugur Isărescu, nu va suferi tăieri salariale.
Această discrepanță evidențiază o lipsă de echitate și ridică semne de întrebare cu privire la justificarea menținerii unor astfel de salarii în contextul în care mediul de afaceri și cetățenii de rând sunt supuși unor presiuni fiscale crescute.