Marcel Boloș critică modul în care a fost conceput PNRR-ul României și spune că se uită cu invidie la cel al Italiei, care deja a ajuns la o implementare de 10 la sută, în timp ce România este încă în stadiul de implementare a procedurilor. Ministrul a spus vineri seara, la Digi24, că unele obiective din PNRR puteau fi cuprinse în alte categorii de politici, care să atragă separat alte tipuri de fonduri europene. El susține că prin PNRR se putea obține, totuși, finanțare pentru un sistem de irigații în agricultură, idee care a fost respinsă la vremea respectivă de Comisia Europeană.
„Mă uit cu invidie, dacă vreți, la Italia, care deja este la 10% din Planul Național de Redresare și Reziliență”, a mărturisit ministrul fondurilor europene. La observația că italienii „au făcut mai multă treabă”, ministrul a comentat: „Păi, atunci, înseamnă că noi, la nivel național, putem să avem o problemă. De ce astăzi noi nu avem acea operaționalizare a structurilor PNRR? Noi avem de implementat Planul Național și așa cum este el acum, în stadiul în care este el acum, noi trebuie să accelerăm tot ceea ce înseamnă proceduri de implementare”.
Marcel Boloș spune că a analizat comparativ PNRR-ul României și PNRR-ul altor state membre și a constatat că alte state și-au fixat „obiective mari, pentru ca prin PNRR să-și crească cu adevărat capacitatea de reziliență și să fie motorul acela de dezvoltare economică de care are nevoie fiecare țară. Când ne întoarcem la România, are obiective fixate care puteau să se regăsească în politica de coeziune foarte bine și să nu pornim la drum… vă dau un exemplu – digitalizarea ONG-urilor, care este un obiectiv frumos și pe care ni-l dorim, să avem o societate civilă cât mai puternică, ar putea să fie în politica de coeziune și să urmărim prin PNRR obiectivele mari de țară,