Clădiri insalubre, tavane gata să se surpe, săli încălzite cu godine, mobilier din comunism şi latrine în fundul curţii… Primarul Sorban Levente se laudă, însă, că a ridicat şcoala din comuna Lugaşu de Jos la rang de şcoală profesională, „pentru comunitate”, fireşte. În realitate, acuză profesorii, a urmărit doar să „inventeze” clase cu predare în limba maghiară şi să-şi angajeze ori promoveze persoane fidele, inclusiv pe propria soţie.
Mai nou, edilul a reuşit să vicieze proba de interviu a concursului pentru funcţia de director al şcolii, punându-se în comisia de examinare ca s-o hărţuiască pe una dintre candidate, „vinovată” că n-a „colaborat” cu el, şi s-o ajute pe cealaltă, care l-a ajutat. Pentru asta, n-a ezitat să depună la Inspectoratul Şcolar o declaraţie mincinoasă, cum că nu are nici relaţii apropiate, nici de adversitate cu niciuna dintre candidate…
Profesionala pe hârtie
Situaţia Şcolii Gimnaziale Ovidiu Drimba din Lugaşu de Jos e tensionată din 2019, când primarul Sorban Levente s-a ambiţionat s-o transforme în Şcoală Profesională cu ajutorul directorului de atunci, Técsi Francisc, şi al UDMR, care a „procurat” o acreditare din partea Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.
În urma unei inspecţii a IŞJ desfăşurate anul trecut şi apoi a unui control al ARACIP, despre care BIHOREANUL a scris la acea vreme, s-a descoperit însă că cele 6 specializări ale „profesionalei” funcţionau într-o clădire părăginită a şcolii primare din Urvind, cu săli încremenite în anii comunismului, fără laboratoare, ateliere, toalete, profesori şi, culmea, fără elevi. Singurul „cadru didactic specialist” era, pe hârtie, şoferul microbuzului şcolar, Kolozsvári József, iar pentru ca formaţiunile de învăţământ cu predare în limba maghiară să poată fi înfiinţate au fost înscrişi copii de etnie romă fără ştirea lor ori a părinţilor.
ARACIP a dat termen şcolii ca „deficienţele”