Alte surse istorice spun că, de fapt, din Germania a pornit tradiția bradului împodobit de Crăciun, care era decorat cu trandafiri de hârtie colorată, mere, wafe și beteală. Bradul modern de Crăciun a apărut în perioada Renașterii în Germania, fiind asociat cu Martin Luther King, despre care se crede că ar fi fost primul care ar fi pus lumini în brad. cea mai veche reprezentare grafică a unui brad de Crăciun este o sculptură ce datează din 1576, dintr-o casă privată din Turckheim, Alsacia, atunci parte a Germaniei, acum parte din Franța. În anul 1605 este documentat primul brad împodobit care a fost expus într-o piaţă publică, în Strasbourg, în care fuseseră agăţate mere roşii şi dulciuri. În 1611, la Breslau, Polonia, ducesa Dorothea Sybille von Schlesien împodobește primul brad așa cum îl cunoaștem noi astăzi.
Abia 255 de ani mai târziu tradiția bradului de Crăciun ajunge și la noi în țară, în 1866 la curtea Regelui Carol I, atunci când dinastia de Hohenzollern vine în Ţările Române. Obiceiul a devenit imediat parte din activitățile mondene ale burgheziei din București și din acel an. De atunci, an de an, în țara noastră, bradul a rămas cel mai important simbol al Crăciunului.
Și în Statele Unite ale Americii bradul de Crăciun ajunge la începutul anilor 1800, când imigranții germani calcă pe continentul american și se stabilesc în Pennsylvania. Dar abia în 1836 devine o tradiție recunoscută oficial pentru prima oară în statul Alabama. În momentul în care s-a inventat instalația electrică brazii de Crăciun au devenit populari, preşedintele american Grover Cleveland fiind primul care a decorat bradul de la Casa Albă cu becuri colorate și lansând astfel o tradiție nemuritoare.
În imagine bradul de Crăciun din Camera de Est a Casei Albe, Washington,