Distribuie acest articol!
Participanţii la prima sesiune de lucru a summitului G20 de la Roma, au dat dovadă, sâmbătă, de o ”susţinere largă şi transversală” faţă de o taxare minimă la nvel mondial de 15% a multinaţionalelor, potrivit unei surse apropiate discuţiilor, relatează AFP.
Există o ”susţinere largă”, iar acest lucru nu constituie o surpriză, faţă de taxarea la nivel mondial a multinaţionalelor, însă există o incertitudine în privinţa unor angajamente puternice în lupta împotriva modificărilor climatice ale liderilor marilor economii din cadrul G20 reuniţi sâmbătă la Roma, o ocazie de discuţii, de asemenea, în cercuri mai restrânse, despre dosarul nuclear iranian sau despre datoria Argentinei.
Potrivit unei surse apropiate dscuţiilor, a exstat o ”susţinere largă şi transversală” în cursul primei şedinţe de lucru, sâmbătă, faţă de o taxare minimă la nivel mondial cu 15% a multinaţionalelor, pe care şefii de stat şi de guverne urmează să o aprobe în comunicatul lor final, duminică, cu obiecticul de a o implementa până în 2023.
”Statele Unite şi ţări ca Brazilia, Franţa şi Coreea şi-au exprimat în mod explicit susţinerea faţă de taxarea minimă mondială”, declară această sursă.
Lucrurile se anunţă mai complicate în privinţa modificărilor climatice, cu privire la care mulţi afirmă că doresc un semnal puternic cu o zi înainte de deschiderea reuniunii COP26 la Glasgow, în Scoţia.
G20 – din care fac parte ţări dezvoltate ca Statele Unite şi state membre ale Uniunii Europene (UE), dar şi mari economii emergente ca China, Rusia, Brazilia sau India – reprezintă 80% din emisiile de gaze cuefect de seră la nivel mondial.
Apărarea mediului este unul dintre cuvintele de ordine ale unor manifestanţi care s-au adunat sâmbătă pe străzile Romei.
Diverse orgamizaţii – sindicate, de extremă stânga şi Fridays for Future – au îndemnat la adunări la care speră să mobilizeze mii de oameni.
RECUNOAŞTEREA VACCINURILOR
”Aceasta este ocazia, acum, să încercăm să luăm unele dintre angajamentele vagi din Acordul de la Paris şi să le solidificăm în angajamente solide şi rapide, pentru a reduce emisiile” de gaze cu efect de seră, a subliniat premierul britanic Boris Johnson într-un interviu difuzat sâmbătă de postul iTV.
”Trebuie să fim mai ambiţioşi” în lupta împotriva modificărilor climatice, îndeamnă, de asemenea, preşedintele Consiliului European Charles Michel, care recunoaşte însă că este o problemă dificilă ”pentru anumite ţări care depind de cărbune”.
China şi multe ţări emergente depind în continuare în mod enorm de această energie fosilă, care emite foarte mult dioxid de carbon (CO2), în funcţionarea centralelor electrice, în contextul actualei crize energetice.
Deciziile sunt complicate de absenţa la Roma a preşedinţilor chinez Xi Jinping şi rus Vladimir Putin, care participă la G20 prin videoconferinţă.
În primele lor intervenţii, sâmbătă, ei au pledat în favoarea unei recunoaşteri reciproce a vaccinurilor împotriva covid-19 dispozibile în prezent, în contextul în care vaccinurile chinezeşti şi ruseşti nu sunt acceptate în întreaga Uniune Europeană (UE).
”Toate ţările care au nevoie (de ele) nu pot avea acces la vaccinuri” împotriva covid-19, a subliniat Vladimir Putin, a cărui declaraţie a fost transmisă în direct de televiziunea publică rusă.
Putin a denunţat ”concurenţa necinstită, protecţionismul” şi faptul că unii ”nu sunt pregătiţi de o recunoaştere reciprocă a vaccinurilor şi certificatelor de vaccinare”.
IRAN
Preşedintele chinez Xi Jinping a cerut, la rândul său, de la Beijing, ”recunoaşterea reciprocă a vaccinurilor” anticovid, potrivit televiziuniichineze de stat CCTV
În marja G20 – care marchează marea revenire a reunilor multilaterale în persoană de la începutul pandemiei covid-19, au loc, de asemenea, numeroase reuniuni bilaterale şi în grupuri restrânse.
La una dintre cele mai aşteptate au participat preşedinţii american Joe Biden şi francez Emmanuel Macron, dar şi cancelarul german Angela Merkel şi premierul britanic Boris Johnson, cu privire la o reluare a negocierilor în dosarul nuclear iranian cu Iranul.
Un oficial de la Casa Albă aştepta de la această reuniune o declaraţie care să transmită un semnal de ”unitate” a acestor patru ţări în dosar, ”şi care să pună totodată cadrul a ceea ce credem noi că este calea de urmat”.
Preşedintele argentinian Alberto Fernandez a lansat, la rândul său, o ofensivă diplomatică şi şi-a multimplicat reuniunile bilaterale cu lideri europeni înaintea unei întâlniri cu directoarea Fondului Monetar Internaţional (FMI), în toiul unor discuţii în vederea unei renegocieri a datoriei acestei ţări sud-americane.
În contextul unor tensiuni puternice între Paris şi Londra cu privire la dreptul de pescuit în Canalul Mânecii, Emmanuel Macron urmează să discute duminică în tête-à-tête cu Boris Johnson.
Premierul britanic a ameninţat sâmbătă că nu exclude să activeze pentru prma oară un instrument de soluţionare a conflictelor, prevăzut de Acordul comercial post-Brexit al Regatului Unit cu Uniunea Europeană.
Distribuie acest articol!