Am spus la început de iunie că va fi aprobat în septembrie, pe un calendar de negocieri agreat cu Comisia. Am spus că e un plan bun și, mai important, adaptat situației din România. Ar fi fost ușor să îl închidem mai devreme, dar când vrei să acoperi nevoi istorice (autostrăzi, canalizare în localități mici, refaceri păduri) povestea e mai complicată și mai bine negociezi acum pentru prioritățile tale care înseamnă reformele nefăcute de 30 de ani.
Deși avem cele mai mari alocări pentru autostrăzi sau pentru investiții ce implică gaz natural (rețele de distribuție și sisteme de încălzire), am reușit să alocăm 41% din Plan pentru tranziția verde (peste nivelul minim de 37% și mai mult decât a alocat Spania, Italia, Portugalia sau Grecia) și 21% pentru tranziția digitală (peste 20% nivelul minim, într-o țară care nu are neapărat o problemă cu broadband-ul). Deci cumva am reușit să împăcăm și Green Deal-ul, și Europa Digitală, și România reală cu nevoile ei mai speciale.
Acum câteva ore, în brief informal cu presa europeană, echipa tehnică a Comisiei a spus că România are un plan bun și echilibrat. Este al 20-lea plan aprobat, deci nu ultimul, așa cum din păcate s-a vehiculat din rațiuni de calcule politice cinice. După noi, săptămâna viitoare vor fi aprobate planurile Estoniei, Finlandei și Suediei, țări cu administrație publică mult peste nivelul României.
Luni de zile s-au făcut știri din scurgeri manipulate și trunchiate din comentariile venite de la Comisie. Am zis mereu că sunt comentarii tehnice, normale în orice proces de evaluare și negociere. A existat mereu o galerie mediatică și politică care dezinforma: că e dezastru, că planul a fost respins (patru valuri de știri cu respingere înainte să fie depus măcar). S-a tras de PNRR și mediatic și politic ca de o plăcintă de neînțeles,