Pe 19 septembrie 1991 s-a făcut una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimul secol: la granița italo-austriacă, în Alpi, doi turiști germani au găsit corpul perfect conservat al un om ce a trăit acum 5.200 de ani. De atunci Otzi, care se găsește în orașul italian Bolzano, a fost intens studiat cu aparatele cele mai moderne și se știu extrem de multe despre cum a trăit și despre cum a pierit.
Otzi a fost descoperit în Alpii Otzal în 1991 la granița italo-austriacă, la 3.210 m alt. Inițial austriecii l-au preluat, însă datele topografice au dovedit că era pe teritoriul italian, astfel că acum Otzi se găsește la Museo archeologico dell’Alto Adige, în orașul italian Bolzano (regiunea Tirolul de Sud), unde vin anual 300.000 de oameni să-l vadă. Italienii îl numesc pe Otzi „l’uomo venuto dal ghiaccio” sau „mummia del Similaun”.
Probabil niciun alt corp uman nu a fost atât de mult cercetat cum s-a întâmplat cu ”omul ghețurilor” și nu este de mirare: este o minune să descoperi corpul intact al unui om ce a trăit acum cinci milenii. În plus, în 1991 nu erau disponibile tehnologiile de imagistică din prezent și nici cele legate de ADN.
Otzi avea 1,59 m înălțime, 50 kg și 46 de ani în momentul morții.
Otzi suferea de boli de inimă, avea dureri ale articulațiilor și numeroase carii dentare, iar ca ipoteză a morții, cercetările au arătat că totul a pornit de la o rană la claviculă, provocată de o săgeată, alte ipoteze sugerând o lovitură puternică la cap.
Analiza conținutului stomacului a arătat că se găseau în el fibre dintr-o capră alpină, nanostructura arătând că această carne a fost conservată (bine uscată) și nu gătită în vreun fel. Cu puțin înainte de a muri mâncase și un preparat dintr-un fel de grâu.