Mexicul este în fața unei aniversări controversate: se împlinesc 500 de ani de când aztecii s-au predat în fața coloniștilor spanioli conduși de Hernan Cortes care în 1521 a pus mâna pe marea capitală Tenochtitlan ale căror ruine se mai văd și astăzi în Mexico City. Politicienii din Mexic, dar și publicul larg sunt puși în fața unei aniversări complicate: a fost o cucerire a Mexicului, un război mezoamerican, o întâlnire a două lumi diferite sau un genocid?
Cortes a ajuns în Mexic în 1519 cu câteva sute de oameni și aceștia au fost primiți cu amabilitate de împăratul aztec Moctezuma. Spaniolii au rămas uimiți de bogăția imperiului și în mai 1520 au lansat un atac neprovocat la adresa unor războinici azteci și spaniolii au fost izgoniți din capitală de trupele lui Moctezuma.
Se spune că după această înfrângere Cortes ar fi plâns lângă un chiparos, iar într-o piațetă din Mexic se află un copac care ar putea fi cel în cauză. Mexicanii îl numesc ”El Árbol de la Noche Triste” (Copacul tristei nopți).
Cortes s-a dovedit a fi încăpățânat și abil, iar în 1521 a venit cu un nou contingent de spanioli, dar și cu zeci de mii de războinici din zonă din triburi care se dușmăneau cu aztecii. Asediul a durat, orașul a fost lăsat fără apă și, până la urmă, capitala Tenochtitlan a fost predată spaniolilor și aliaților săi de către apărătorii ei care au rămas fără resurse.
Interpretarea celor petrecute acum jumătate de mileniu este mult mai complicată decât ideea prezentă în multe filme care vorbesc despre o luptă între spanioli și azteci în care câteva sute de războinici europeni au doborât un mare imperiu.
Războaiele din perioada 1519-1521 au implicat mai multe părți și state multe din Mezoamerica,