La 44 de ani după ce a fost lansată în spaţiu, sonda Voyager 1, care a părăsit deja Sistemul Solar, îşi continuă observaţiile ştiinţifice şi a înregistrat în premieră un misterios „zumzet” de fundal al spaţiului interstelar, scrie Live Science, potrivit Agerpres.
Voyager 1, lansată în 1977, a părăsit heliosfera în 2012. Heliosfera reprezintă bula formată din particule de energie ridicată emise de Soare, aflate în jurul sistemului solar. După ieşirea din heliosferă, Voyager 1 a transmis periodic spre Terra diferitele măsurători pe care le-a realizat asupra mediului interstelar.
Printre aceste date, cercetătorii au descoperit că Voyager 1 a recepţionat şi un semnal foarte discret, ca un „zumzet”, complet diferit de puternicele vibraţii detectate în spaţiu atunci când, spre exemplu, Soarele emite o ejecţie de masă coronară ce agită plasma din spaţiul interstelar.
Acest „zumzet” are o intensitate mică dar durează mult mai mult decât oscilaţiile care se produc după o ejecţie de masă coronară. Conform unui nou studiu, publicat la 10 mai în jurnalul Nature Astronomy, un astfel de zumzet durează cel puţin 3 ani, oferind o bună oportunitate de a studia proprietăţile plasmei interstelare.
„Acum nu mai trebuie să aşteptăm producerea unui fenomen fortuit pentru a face o măsurătoare a densităţii” mediului interstelar, a comentat coordonatoarea acestui studiu, Stella Ocker, astronom la Cornell University. „Acum putem măsura densitatea aproape continuu”, a adăugat ea.
Voyager 1 se află în prezent la aproximativ 153 de unităţi astronomice faţă de Soare. O unitate astronomică este unitatea de măsură pentru calculul distanţelor din interiorul Sistemului Solar şi este egală cu distanţa medie de la Pământ la Soare – aproximativ 150 de milioane de kilometri.
Această sondă, alături de geamăna sa, Voyager 2, au fost concepute iniţial pentru a culege date de pe orbitele giganţilor gazoşi ai Sistemului Solar,