Prefectura, Consiliul Judeţean şi Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială au încheiat un protocol în baza căruia beneficiarii venitului minim garantat şi alocaţiilor pentru susţinerea familiilor apţi de muncă vor fi obligaţi să contribuie la ecologizarea localităţilor, primarii să le planifice munca, sub sancţiunea de a fi amendaţi, iar CJ Bihor să le ofere materiale şi echipamente de lucru.
Jumătate, apţi de muncă
Preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a declarat într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o vineri împreună cu prefectul Dumitru Ţiplea că, în contextul planului adoptat la finele anului trecut pentru ecologizarea localităţilor bihorene, a analizat informaţiile furnizate de AJPIS privind beneficiarii de venit minim garantat (VMG) şi alocaţii pentru susţinerea familiei (ASF) din judeţ, constatând că anul trecut au existat lunar între 3.000 şi 3.200 astfel de persoane, pentru care statul plăteşte ajutoare de peste 17 milioane lei.
Din acest total, 1.600 persoane sunt apte de muncă, fiind obligate să lucreze în folosul comunităţii, şi ca atare vor trebui să presteze activităţi de acest fel pentru a curăţa marginile drumurilor şi alte terenuri unde năpădite de pungi, PET-uri, vegetaţie etc.
În ce priveşte cealaltă jumătate a beneficiarilor de VMG şi ASF, a precizat Bolojan, cam tot 1.600 persoane au certificate medicale eliberate de medici de familie, potrivit cărora suferă de diverse afecţiuni care le împiedică să muncească. În unele comune, precum la Tinca, în mod bizar, toţi beneficiarii de ajutoare deţin „scutiri”, „ceea ce invalidează o anumită teorie a probabilităţilor”, după cum s-a exprimat, ironic, Bolojan, cu referire la largheţea cu care medicii au eliberat certificatele.
„Campioni” la ajutoare
Potrivit datelor furnizate jurnaliştilor, cei mai mulţi beneficiari de VMG şi ASF din Bihor sunt în comuna Lugaşu de Jos (3,06% din populaţie, 112 persoane dintr-un total de 3.659 locuitori),