Păstorii români, la Paris: Primul documentar observaţional din România, „La drum”, lansat online de Ziua Culturii Naţionale

Astra Film a lansat online, de Ziua Culturii Naţionale, „La drum” de Dumitru Budrala, primul film documentar observaţional din România, care poate fi urmărit gratuit.

Lansat la Cinema du Reel din Paris şi premiat la festivaluri naţionale şi internaţionale, filmul surprinde esenţa a ceea ce înseamnă transhumanţa în România la început de Mileniu III şi dintotdeauna. „La drum” urmăreşte îndeaproape viaţa dură a păstorilor din Munţii Carpaţi, care pleacă în transhumanţă în fiecare an, la sute de kilometri depărtare de casă, în căutarea ierbii pentru turmele lor.

Potrivit unui comunicat de presă, filmul oferă publicului sentimentul de pătrundere în intimitatea personajelor. „Cu ajutorul unei camere observaţionale, regizorul se aşază în ascultare. Încearcă cu tandreţe să găsească poziţia justă pentru a surprinde candoarea, dar şi brutalitatea din viaţa ciobanilor. Filmul are un aspect de brut, care întăreşte efectul de real”, se arată în comunicat.

Regizorul Dumitru Budrala a spus că transhumanţa este un subiect care l-a preocupat încă din copilărie. „Acest Drum al oilor este oarecum asemănător cu Drumul mătăsii sau cu Drumul sării. Este romantic, periculos şi foarte real. Şi este parcurs încă în zilele noastre. Filmul „La drum” arată viaţa neştiută a ciobanilor transhumanţi, care merg cu turmele zeci de kilometri în fiecare zi pe orice vreme, dorm sub cerul liber şi înfruntă vremea, animalele sălbatice şi autorităţi haine”, povesteşte acesta.

La rândul lui, scriitorul Radu Vancu arată care sunt cele trei raţiuni pentru care consideră că filmul „La drum” este foarte important: o raţiune etnografic-istorică, una mitologică şi o raţiune a recuperării realităţii.

„Pe de o parte, filmul reconstituie un microcosmos social al păstorilor, al transhumanţei, al pendulării între munte şi păşunile cu iarbă. Pe de altă parte, documentează unul dintre miturile fondatoare ale culturii noastre şi poate fi considerat o variantă a Mioriţei sau a Baltagului,

 » sursa: ebihoreanul.ro