„Iată două mii de ani aproape de când ea au ridicat popoare din
întunerec, le- au constituit pe principiul iubirii aproapelui, două mii
de ani de când biografia fiului lui Dumnezeu e cartea după care se
crește omenirea. Învățăturile lui Buddha, viața lui Socrat și
principiile stoicilor, cărarea spre virtute a chinezului La-o-tse, deși
asemănătoare cu învățămintele creștinismului, n-au avut atâta influență,
n-au ridicat atâta pe om ca Evangelia, această simplă și populară
biografie a blândului nazarinean a cărui inimă au fost străpunsă de cele
mai mari dureri morale și fizice, și nu pentru el, pentru binele și
mântuirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar
le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut
paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții
civice a anticității. Nu nepăsare, nu despreț: suferința și amărăciunea
întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele
supreme, au încolțit iubirea în inima lui și și-au încheiat viața
pământească cerând de la Tată-Său din ceruri iertarea prigonitorilor.
Astfel a se sacrifica pe sine pentru semenii săi, nu din mândrie, nu din
sentiment de datorie civică, ci din iubire, a rămas de atunci cea mai
înaltă formă a existenței umane, acel sâmbure de adevăr care dizolvă
adânca dizarmonie și asprimea luptei pentru existență ce bântuie natura
întreagă.” – Timpul, 12 Aprilie 1881
La 15 ianuarie se împlinesc 171 de ani de la înregistrarea în scripte a nașterii lui Mihai Eminescu – Românul Absolut. Data sa de naștere a fost declarată Ziua Culturii Naționale la inițiativa Academiei Române, lispindu-i însă din denumirea oficială și numele marelui român, așa cum s-ar fi cuvenit. O inițiativă parlamentară de îndreptarea a acestei situații nepotrivite ar fi de dorit.
Astăzi, la mormântul său de la Cimitirul Bellu din București, Patriarhia Română susține dimineață o slujbă de parastas, urmată, la ora 15.30, de o pomenire la care iau parte tineri din mai multe colțuri ale țării, veniți la chemarea asociațiilor
Starea de Libertate, Calea Neamului, NOI si Neamunit. Pe lângă slujba de pomenire a marelui român, va avea loc și un mic moment artistic omagial iar eminescologul Nae Georgescu va rosti o alocuțiune despre însemnătatea lui Eminescu la 171 de ani de la intrarea în veșnicie. „Pe
15 ianuarie ne vedem la mormântul lui Mihai Eminescu, un loc în care
întreaga conștiință natională de sânge, tradiție, cultură și credință
este vie!”, a transmis Mihai Tîrnoveanu, unul dintre organizatorii manifestării.
De la ora 11.00, Biblioteca Academiei Române în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național al Literaturii Române și Romfilatelia, găzduiesc la Sala „Theodor Pallady” a Academiei, vernisajul unei expoziții documentare Eminescu, precum și Lansare emisiunii filatelice „150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni” –