Astronomii și-au îndreptat din nou privirea spre cea mai veche lumină din Univers de la înălțimea unui observator aflat în Deșertul Atacama din Chile, relatează Phys.org.
Observațiile lor, plus puțină geometrie cosmică, sugerează că Universul are 13,77 de miliarde de ani vechime, plus/minus 40 de milioane de ani.
Noua estimare, care folosește date date colectate de Telescopul Atacama (ACT) se potrivește cu cea furnizată de modelul standard al Universului, precum și cu măsurătorile aceleiași lumini realizate de satelitul Planck al Agenției Spațiale Europene (ESA) care a măsurat „rămășite” ale Big Bang-ului între 2009 și 2013.
Două noi lucrări despre descoperire oferă o nouă întorsătură în una din cele mai aprinse dezbateri din astrofizică, una dintre ele fiind publicată în Journal of Cosmology and Astroparticle Physics.
În 2019 o echipă de cercetători care a măsurat deplasarea galaxiilor a calculat că Universul este cu sute de milioane de ani mai tânăr decât prognozase echipa Planck de la ESA.
Steaua Methuselah, cu numele științific HD 140283, se află la o distanță de 200 de ani-lumină și i-a uluit pe experți în momentul descoperirii.
Analize au arătat că steaua conține foarte puțin fier, ceea ce sugera că s-a format într-o perioadă când fierul nu se găsea din abundență în Univers. În plus, cercetătorii au datat steaua ca având o vechime de 14,5 miliarde de ani, cu 0,7 miliarde de ani mai bătrână decât estimarea acceptată a Big Bang-ului.
Discrepanța a sugerat că ar putea fi necesar un nou model al Universului și a provocat îngrijorări că unul din cele două seturi de date ar fi incorect.
Însă „acum avem un răspuns cu care Planck și ACT sunt de acord”, afirmă Simone Aiola,