Ajunul Anului Nou 2020. Tradiții, obiceiuri și superstiții în ultima zi din an și în noaptea de Revelion

E Ajunul Anului Nou. Am ajuns în ultima zi a anului 2020, un an vechi, pe care suntem nerăbdători să-l încheiem în speranța că Anul Nou 2021 va fi unul fast, care va marca revenirea la o stare de bine și de siguranță. Este un moment în care poate înțelegem mai bine acum, după experiența acestui an, semnificația pe care o poartă în ele obiceiurile și tradițiile moștenite din moși-strămoși.

Ca de obicei, și Google marchează momentul printr-o animație grafică specială (google doodle)

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit „Îngropatul Anului” sau, mai recent, Revelion. Personificare a Soarelui, Anul este numit An Vechi înainte de miezul nopții de Revelion și An Nou după miezul nopții. Divinitatea Anului se naște, crește, îmbătrânește și moare împreună cu timpul calendaristic pentru a renaște după 365 de zile, respectiv 366 de zile în anii bisecți.

Tocmai de aceea, trecerea în Anul Nou este însoţită de multe obiceiuri străvechi. Unele se mai păstrează și astăzi, mai ales în zonele rurale. Un loc aparte îl ocupă colindatul și cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

Plugușorul

Probabil cel mai cunoscut obicei legat de Ajunul Anului Nou este Plugușorul. Întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, este menit să alunge cea a fost rău și să aducă ceea ce este fast pentru agricultură. La sate, Plugușorul obișnuia să fie extrem de complex, iar alaiurile care mergeau din casă în casă duceau cu ele chiar un plug adevărat. Plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat,

 » sursa: www.digi24.ro