China și Nepalul au confirmat săptămâna trecută noua dimensiune standard a muntelui Everest, masivul neregulat din Himalaya care le încalecă granița. Cel mai înalt pisc din lume este acum puțin mai înalt în mod oficial și acesta nu este sfârșitul poveștii. Schimbările geologice, metodele complicate de a măsura un munte și criteriile variate de aflare a celei mai înalte culmi din lume dau certitudinea că nu este o chestiune închisă pentru totdeauna.
Înălțimea unui munte se schimbă. Mișcarea plăcilor tectonice îl poate ridica treptat, în timp ce cutremurele îl pot coborî. Forțele opuse pot asigura un grad de stabilitate în timp, după cum spune Dang Yamin, membru al echipei chineze care a studiat în acest an înălțimea Everestului. „Natura tinde să atingă un echilibru”, a afirmat el pentru agenția oficială Xinhua News. Ca exemplu, Dang a citat un cutremur masiv din 1934 care a șters în câteva momente 150 de ani de creștere constantă în înălțime.
Există mai multe moduri de măsurare a unui munte. Anul trecut, o echipă nepaleză a instalat pe vârful Everestului un marker pentru a-i stabili poziția exactă prin sateliți GPS. O echipă chineză a făcut același lucru în primăvară, dar a utilizat constelația de sateliți de navigație Beidou a Chinei, precum și alte echipamente.
În același timp, nepalezii au făcut măsurători cu versiuni moderne echipate cu laseri ale teodoliților care au măsurat în 1856 înălțimea muntelui prin metode trigonometrice.
China și Nepalul au prezentat în comun noua înălțime oficială de 8.848,86 m peste nivelul mării. Cele două țări avuseseră timp de ani controverse pe acest subiect.
Noua înălțime este cu 0,86 m peste cea mai mare (a Nepalului) din cele două valori susținute de țări. Acordul anunțat săptămâna trecută a fost văzut ca un semn al întăririi legăturilor politice,