Asociația
Foștilor Deținuți Politici protestează față de caracterul
criptocomunist al Legii 232/2020, prin care urmași ai foștilor
deținuți politici și luptători anticomuniști sunt privați de
drepturile reparatorii cuvenite:„Avem
de-a face cu o crasă necunoaștere și chiar cu o ură
necreștinească! După 75-80 de ani asistăm la redeschiderea
dosarelor originii sociale a copiilor noștri!”
Printr-un comunicat emis în data
de 13 noiembrie, Comitetul Național de Conducere al Asociația
Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România
(AFDPR) protestează față de prevederile Legii 232/2020, pe care o
consideră „inechitabilă
și interpretabilă”.Legea, promulgată de
Președintele României în data de 5 noiembrie, a fost adoptată la
inițiativa deputaților Silviu Vexler (Federația Comunităților
Evreiești din România), Ovidiu Victor Ganț (Forumul Democrat al
Germanilor din România) și Slavoliub Adnagi (Uniunea Sârbilor din
România) și prevede în mod discriminatoriu la articolul 13 că
„decretul-lege nu se aplică persoanelor condamnate pentru
infracțiuni contra umanității sau celor în cazul cărora s-a
dovedit că au desfășurat o activitate fascistă și/sau legionară
în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, precum și
copiilor acestora”. Așa cum am mai
scris, printre
cei afectați de efectele legii se află, spre exemplu, cei mai mulți
dintre urmașii luptătorilor anticomuniști din Munții Făgărașului
– marea majoritatea a acestora afiliați Frățiilor de Cruce și
Mișcării Legionare -, precum și ai celor considerați de popor ca
sfinți ai închisorilor, dintre care îi amintim pe Traian Trifan,
Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Virgil Maxim, Ioan Ianolide, Părinții
Ilie Lăcătușu și Crăciun Opre și mulți, mulți alții.Paradoxal, mulți dintre tinerii
anticomuniști arestați în 14 mai 1948, zi instituită de
Parlamentul României ca Zi națională de cinstire a martirilor din
temnițele comuniste printr-o lege promulgată tot de Președintele
României sunt condamnați, acum, prin această Lege
„criptocomunistă” 232/2020.
Comitetul
de Conducere al AFDPR consideră că „avem
de-a face cu o crasă necunoaștere și chiar cu o ură
necreștinească, dusă, dacă s-ar putea, și dincolo de mormânt,
astfel încât lăsăm să se întrevadă pentru necunoscători
faptul că volumul și bestialitatea crimelor săvârșite de regimul
comunist ilegitim
și criminalar putea suporta vreo comparație!”.
Foștii
deținuți politic resping legitimitatea Tribunalelor Poporului și a
instanțelor bolșevice care i-au condamnat pe așa-zișii criminali
de război (ofițeri superiori ai Armatei Române, membri ai
Guvernului Mareșalului Ion Antonescu etc), legionari și pe cei
asimilați legionarilor (în
astfel de situații s-au aflat Părintele Arsenie Boca, membrii
grupului „Rugul Aprins”, poetul Nichifor Crainic, teologul
Teodor M. Popescu și mulți alții),
pe baza falsurilor Securității. „Chiar
s-a uitat că toți aceștia au fost judecați de așa-zisele
„tribunale ale poporului”, ale căror completuri de judecată
erau formate din pleava morală a societății românești,